Dansul tacerii

In lacrima ce-a strans in ea iubire nu este suferinta, ci tacerea surda a sufletului care a uitat sa rada. Cata apasare poarta in ea o poveste de dragoste neterminata, care se incapataneaza sa respire chiar si atunci cand oxigenul pare pe terminate! Te face atat de puternic incat apneea de vorbe, saruturi si priviri nu mai este o tortura, ci doar taria crancena a asteptarii.

E usor sa iubesti zambind, fluierand a primavara si a flori pe campii. Dar cati pot supravietui arsitei departarii si gerului care incremeneste noptile de foc ale pasiunii? Nu mai esti dorinta framantarii in sudoarea cearsafurilor despletite de gemete si placere. Nu te mai hranesti cu nopti in cluburi, ametiti de rasete, dans, nebunie si multe pahare de vin. Nu te mai certi cu gandul la frumusetea impacarii. Esti ceea ce doar o data in viata poti sa fii. Esti portretul iubirii care prin tine prinde viata. Esti si pictor si tablou. Esti strigat si tacere. Esti noapte devenita zi. Esti gand in gand cu gandul cui te cheama in vis.

Si ceasul vietii accelereaza nemilos precum o masina de curse in linie dreapta. Timpul nu-ti mai este prieten, ci doar balanta care se inclina spre moarte. Realizezi cum altii iti traiesc viata, pentru ca tu i-ai lasat sa ti-o creioneze in alb si negru. Culorile nu se prind pe o foaie in care iubirea e in lanturi, iar tu mult prea departe de ea pentru a o putea elibera. Cauti disperat scuze, vinovati si cheile pe care le gasesti se rup,  ruginite si stricate. De ce? Pentru ca singura cheie a vietii tale esti tu si dorinta de a merge mai departe cu curaj.

Ce invatam de la Sarbatoarea Invierii Domnului? Ca cea mai mare dovada de iubire sta in sacrificiu si suferinta, chiar si atunci cand totul este luat in ras si considerat in van. Acea iubire sfanta, daruita fara a cere ceva la schimb, a dainuit in timp. Ne arata ca moartea este viata vesnica si ca minunile exista. Ne invata ca dupa plans urmeaza zambete si pace cu noi. Pastele este despre speranta, iubire, impacare, minune, viata si regasire.

In aceste zile am cautat linistea pentru a ma regasi in propriul ecou. Galagia gandurilor ma facuse surda la ceea ce imi doream cel mai mult de la viata. Taci si tu o clipa ca sa te poti auzi si a renaste!

102 Vizualizări