Lista mea cu cereri

Acum ceva timp, o persoana pe care nimeni si nimic nu o va scoate din sufletul meu, mi-a zis: ” Atunci cand scrii trebuie sa fii detasata ca un fulg de nea caruia nu-i este frica unde se topeste sau pe ce se aseaza. ” Nu prea reusesc, deoarece in tot ce scriu nu ard doar cuvinte, ci si o parte din sufletul meu.  Fara muza, eu, ca om care adora sa lase urme din trairi si nu doar din litere in viata cititorului, as inceta sa exist.

Azi mi-am propus sa scriu o lista cu cereri, chiar daca nu stiu inca precis cine mi le-ar putea solutiona. Este deschisa, o puteti completa aici, sau in mintea voastra. Nu este doar o modalitate de a va striga nemultumirile, ci si o redescoperire a sinelui.

As vrea, ca daca m-as intoarce in timp sa am taria de a face aceleasi alegeri in viata, pentru ca ele m-au intarit, mi-au aratat culorile iubirii si m-au facut cine sunt acum.

As vrea sa traiesc intr-o Romanie in care viata la tara sa nu fie asociata cu saracia, cu mizeria, cu munca in zadar, cu treburi nesfarsite care nu lasa loc sufletului si micilor bucurii ale vietii. Cum ar fi daca s-ar investi masiv in mediul rural? Nu ar mai fi acolo atat de multi asistati social, educatia ar fi prioritara, progresul ar moderniza tehnicile de munca, satenii si-ar recastiga increderea in ei, in societate si respectul de sine. S-ar oglindi apoi totul la vot. Si s-ar simti diferenta.

As vrea si sa asist la o resetare a clasei politice. Sa li se faca loc oamenilor capabili, intelectualilor, tinerilor, celor cinstiti si necertati cu legea sau intinati de foamea coruptiei. Ar insemna ca Romania sa prospere si sa mai aiba o sansa.

As vrea un Guvern cu oameni pentru oameni, nu de marionete care fac jocul papusarilor din umbra. As vrea sa vad la conducerea tarii patrioti, care sa aiba constiinta si sa nu calce pe suferinta si saracia alegatorilor pentru a isi atinge scopurile.

As vrea ca lumea sa nu ramana indiferenta atunci cand copii mor pe alte continente, nevinovati ca s-au nascut intr-un razboi care nu e al lor. Da, azi ma refer la Siria, la acele victime care si-au gasit sfarsitul in urma atacului chimic. Am plans. Dar lacrimile mele si ale multor altora nu ii pot salva. Totusi daca ramanem indiferenti devenim partasi la aceste crime. Daca exista iadul, eu cred ca acum s-a mutat acolo si este trait inca dinainte de a muri.

As mai vrea multe, dar va las pe voi sa continuati.